Ocna Mureș este un oraș din județul Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Ocna Mureș (reședința), Uioara de Jos și Uioara de Sus, și din satele Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate. Localitatea este situată în partea de nord-est a județului, la 55 km de Alba-Iulia și la 22 km de Aiud. Altitudinea medie a zonei este de 281 m.
Orașul este cunoscut pentru exploatarea sării, care se face încă din perioada romană. Prima atestare documentară a localității datează din anul 1203 sub numele de Uioara, apoi la 13 ianuarie 1280 într-un act de schimb de moșii. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei (Sectio 140), realizată la ridicarea topografică din anii 1769-1773 este marcată prezența unor exploatări de sare abandonate în zona actualului oraș Ocna Mureș: "Ruiniert, Saltz Gruben, Okne".
În perioada interbelică, Ocna Mureș a fost sediul plășii Ocna-Mureș din cadrul județului Alba (interbelic). Ocna Mureș a fost declarat oraș în anul 1956 și are în subordine cinci localități; două localități componente (Uioara de Sus și Uioara de Jos) și trei sate (Cisteiu de Mureș, Micoșlaca și Războieni-Cetate).
Ocna Mureș are o populație de 12.480 de locuitori, potrivit recensământului din 2021. Majoritatea locuitorilor sunt români, urmați de romi și maghiari. Orașul este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri.
Principalele activități economice ale orașului sunt extragerea sării, industria chimică anorganică, fermentarea tutunului, construcțiile civile și industriale, agricultura, confecții îmbrăcăminte, comerț, morărit și panificație.
Ocna Mureș are o serie de lăcașuri de cult și viață religioasă, printre care Biserica romano-catolică „Sf. Carol Borromeo”, Biserica Reformată-Calvină, Biserica Greco-Catolică „Sf. Nicolae” și „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Biserica Ortodoxă veche, Biserica Ortodoxă nouă „Sf. Apostol Andrei”, Biserica Ortodoxă nouă „Nașterea Maicii Domnului”, Biserica Penticostală "Maranata/Maranatha", Biserica Penticostală "Betesda", Biserica Adventistă, Biserica Baptistă "Betel", Biserica Nouapostolică, Sala Regatului „Martorii lui Iehova” și Asociația creștină neoprotestantă "Bunul Samaritean".
Obiectivele turistice ale orașului includ Castelul Teleki, ruinele castelului medieval atestat din anul 1290 ca Novum Castrum, ruinele unei biserici construite în stil romanic în jurul anului 1300 la Uioara de Sus, Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial, Monumentul Eroilor, două sculpturi romane ale unor lei funerari, Stejarul din curtea Școlii Vechi, Băgău (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România) și vechea stațiune balneoclimaterică.
Personalități născute în Ocna Mureș: Elemér Jancsó (critic, istoric literar), Iosif Lengheriu (fotbalist, antrenor), Alexandru Țitruș (violonist de muzică populară), Gheorghe Vințan (scriitor, jurnalist), Rareș Bogdan (om politic) și Mihaela Botezan (alergătoare).
Exploatarea sării este o activitate veche în Ocna Mureș, care datează din perioada romană. În Evul Mediu, localitatea a fost cunoscută sub numele de Uioara și a fost stăpânită de nobilii maghiari. Orașul a suferit de-a lungul timpului de mai multe inundații și catastrofe miniere, care au afectat exploatarea sării.
În perioada comunistă, Ocna Mureș a cunoscut o dezvoltare industrială, devenind un important centru al industriei chimice. După Revoluția din 1989, orașul a trecut printr-o perioadă de restructurare economică, multe dintre întreprinderile industriale fiind închise.
În prezent, Ocna Mureș este un oraș în curs de dezvoltare, care își bazează economia pe turism, agricultură și industrie ușoară. Orașul are un potențial turistic ridicat, datorită resurselor naturale și culturale pe care le deține.
